Colita ulcerativă: cauze, simptome, diagnosticare și tratament

Colita ulcerativă este o boală inflamatorie cronică a intestinului (BII), care afectează predominant colonul și rectul. Inflamația, care apare la nivelul mucoasei (stratul interior al intestinului gros), duce la apariția de ulcerații, sângerări și diaree.Deși cauza exactă nu este pe deplin înțeleasă, se crede că este rezultatul unei combinații de factori genetici, de mediu și un răspuns imunitar disfuncțional. Netratată, colita ulcerativă poate duce la complicații grave. Află alături de noi informațiile esențiale despre această afecțiune!

Cauzele colitei ulcerative

Cauza exactă a colitei ulcerative rămâne necunoscută, dar cercetările sugerează că este o boală multifactorială, influențată de:

  • factori genetici: persoanele care au rude de gradul I (părinți, frați, copii) cu colită ulcerativă au un risc mai mare de a dezvolta boala, indicând o predispoziție genetică;
  • răspuns imunitar disfuncțional: în mod normal, sistemul imunitar protejează organismul de agenți patogeni; în cazul colitei ulcerative, se crede că sistemul imunitar reacționează excesiv la bacteriile inofensive din intestin sau la propriile celule ale mucoasei intestinale, declanșând și menținând inflamația cronică;
  • factori de mediu: dieta, fumatul și utilizarea anumitor medicamente (precum AINS – antiinflamatoare nesteroidiene) pot influența riscul de dezvoltare a bolii sau pot exacerba simptomele; totuși, rolul exact al acestor factori este încă sub investigație;
  • microbiomul intestinal: dezechilibrele în compoziția bacteriilor din intestin (disbioza) pot juca un rol în declanșarea și progresia inflamației.

Simptomele colitei ulcerative 

Simptomele colitei ulcerative variază în funcție de severitatea inflamației și de extinderea acesteia în colon. Pot exista perioade de acutizare (când simptomele sunt severe) și perioade de remisie (când simptomele se ameliorează sau dispar). Manifestările comune sunt:

  • diaree cu sânge sau puroi: acesta este cel mai frecvent simptom și poate varia de la câteva scaune moi pe zi până la scaune numeroase, urgente și sangvinolente;
  • dureri abdominale și crampe: de obicei, localizate în partea inferioară a abdomenului, pot fi ameliorate după defecație;
  • urgență la defecație (tenesme): senzația constantă și imperioasă de a merge la toaletă, chiar și atunci când intestinul este gol;
  • pierdere în greutate: cauzată de malabsorbția nutrienților și de inflamația cronică;
  • oboseală: un simptom comun al bolilor inflamatorii cronice;
  • febră: poate indica o inflamație severă;
  • anemie: din cauza pierderilor cronice de sânge.

Pe lângă simptomele intestinale, colita ulcerativă poate afecta și alte părți ale corpului (manifestări extraintestinale), cum ar fi:

  • dureri articulare și artrită;
  • inflamația ochilor: uveită, episclerită;
  • leziuni cutanate: eritem nodos, pioderma gangrenosum;
  • probleme hepatice: colangita sclerozantă primară.

Diagnosticarea unui caz de colita ulcerativă

Diagnosticul se bazează pe o combinație de evaluări medicale, analize de laborator și investigații imagistice / endoscopice:

  • anamneza și examen fizic: specialistul în gastroenterologie va discuta despre simptome, istoricul medical și familial și va efectua un examen fizic;
  • analize de sânge: pot indica inflamația (VSH, Proteina C reactivă – CRP), anemia (hemogramă) și deficiențele nutriționale; de asemenea, pot fi căutați anumiți markeri inflamatori specifici, cum ar fi calprotectina fecală, care indică inflamația intestinală;
  • examenul coproparazitologic și coprocultură: pentru a exclude infecțiile bacteriene sau parazitare care pot mima simptomele colitei ulcerative;
  • endoscopia digestivă inferioară (colonoscopia cu biopsie): aceasta este cea mai importantă metodă de diagnostic; permite medicului să vizualizeze direct mucoasa colonului și rectului, să observe inflamația, ulcerațiile și să preleveze mostre de țesut (biopsii); analiza microscopică a biopsiilor confirmă diagnosticul și ajută la diferențierea colitei ulcerative de alte afecțiuni, cum ar fi boala Crohn;
  • imagistica medicală: în anumite cazuri, se pot folosi RMN-ul sau CT-ul (enterografie CT sau RMN) pentru a evalua extinderea inflamației și pentru a exclude complicații.

Tratament pentru colita ulcerativă

Tratamentul colitei ulcerative are ca scop reducerea inflamației, ameliorarea simptomelor, prevenirea acutizărilor și menținerea remisiei. Opțiunile de tratament pot include medicamente și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale:

  • antiinflamatoare:
    • sunt adesea prima linie de tratament pentru formele ușoare până la moderate; reduc inflamația la nivelul mucoasei intestinale și pot fi administrate oral sau rectal (supozitoare, clisme);
    • corticosteroizi: folosiți pentru a controla inflamațiile severe și a induce remisia; nu sunt recomandați pentru utilizare pe termen lung din cauza efectelor secundare.
  • imunosupresoare: reduc răspunsul sistemului imunitar și ajută la menținerea remisiei, permițând reducerea sau întreruperea corticosteroizilor;
  • medicamente biologice: țintesc proteine specifice implicate în procesul inflamator; sunt utilizate în cazurile moderate până la severe care nu răspund la tratamentele convenționale.

În cazurile severe, când tratamentul medicamentos nu este eficient, ori în cazul în care apar complicații (cum ar fi megacolonul toxic, perforația intestinală, sângerări severe sau riscul crescut de cancer de colon), poate fi necesară colectomia (îndepărtarea totală sau parțială a colonului). 

Prevenție și management pe termen lung

Deși colita ulcerativă nu poate fi prevenită, managementul pe termen lung este crucial pentru a controla boala și a preveni complicațiile:

  • respectarea tratamentului: administrarea regulată a medicamentelor prescrise este vitală pentru menținerea remisiei;
  • monitorizare regulată: controale periodice la gastroenterolog, analize de sânge și, ocazional, colonoscopii sunt necesare pentru a evalua starea bolii și a depista precoce eventualele complicații;
  • adoptarea unui stil de viață sănătos: o dietă echilibrată, evitarea alimentelor care declanșează simptome (identificate individual), gestionarea stresului și evitarea fumatului pot contribui la ameliorarea calității vieții;
  • screening pentru cancer colorectal: persoanele cu inflamație extinsă și de lungă durată au un risc crescut de cancer colorectal; colonoscopiile de screening regulate sunt recomandate după o anumită perioadă de la debutul bolii.

Colita ulcerativă este o afecțiune complexă, dar cu un diagnostic corect și un plan de tratament individualizat, majoritatea pacienților pot duce o viață activă și împlinită. Colaborarea strânsă cu echipa medicală este esențială pentru a gestiona eficient boala, a preveni complicațiile și a menține o bună calitate a vieții. 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informațiile prezentate nu înlocuiesc controlul și diagnosticul de specialitate. 

Surse:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ulcerative-colitis/symptoms-causes/syc-20353326

https://www.crohnscolitisfoundation.org/patientsandcaregivers/what-is-ulcerative-colitis